Autoritatile publice locale care acceseaza fonduri structurale isi pot recupera ulterior taxa pe valoarea adaugata pentru cheltuielile aferente, a declarat recent la seminarul „Fondurile structurale in Romania – Start 2007“, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. MEF preia de la autoritati TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile, a explicat Vosganian, la acesta adaugandu-se cofinantarea de 13% pe care statul o asigura pentru accesarea fondurilor.
Potrivit secretarului de stat in Departamentul pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocanea, Romania este singura tara din UE care garanteaza returnarea TVA autoritatilor locale. Oficialul a informat ca autoritatile de la Bucuresti au transmis la comisie circa 15 proiecte pe mediu (5 pentru apa si 10 pentru deseuri), iar in prezent se lucreaza la proiecte in sectorul transporturilor.
Ministrul finantelor, Varujan Vosganian a precizat, pentru Rompres, ca in 2007 Romania va primi de la UE circa 1,5 miliarde din fonduri structurale de preaderare si prin facilitatea Schengen si va contribui la bugetul comunitar cu 1,1 miliarde euro. In perioada 2007-2013, Romania va beneficia de circa 19,7 miliarde euro din partea UE, dintre care 5,5 miliarde pentru sectorul transporturilor, circa 5,5 miliarde euro pentru infrastructura de mediu, 3,5 miliarde pentru dezvoltarea resurselor umane, iar 2,5 miliarde pentru cresterea competitivitatii economice.
Sursa: www.ccib.ro
vineri, 7 decembrie 2007
Beneficiarii de Fonduri Structurale isi pot recupera TVA-ul de la stat
Guvernul a aprobat hotãrârea privind constituirea secretariatelor tehnice comune si a punctelor de informare
Guvernul a aprobat în sedinta de joi, 6 decembrie, Hotãrârea privind constituirea Secretariatelor Tehnice Comune si a Punctelor de Informare în vederea implementãrii programelor operationale de cooperare teritorialã europeanã transfrontalierã gestionate de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor.
Desemnarea Birourilor Regionale de Cooperare Teritorialã Transfrontalierã ca Secretariate Tehnice Comune si Puncte de Informare, în conformitate cu prevederile comunitare este necesarã pentru a asigura implementarea corectã a programelor operationale de cooperare teritorialã, prin sprijinirea si informarea potentialilor beneficiari.
În acest sens, pentru programele operationale pentru care Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor este desemnat autoritate de management/autoritate comunã de management sau autoritate nationalã, se vor constitui Secretariate Tehnice Comune, în cadrul Birourilor Regionale pentru Cooperare Transfrontalierã (Cãlãrasi, Timisoara si Suceava), respectiv un Punct de Informare, în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalierã Oradea:
Secretariatul Tehnic Comun este o structurã distinctã, fãrã personalitate juridicã, constituitã în cadrul Birourilor Regionale pentru Cooperare Transfrontalierã. Acestea participã la implementarea programului operational, prin contributiile aduse la pregãtirea documentelor de programare, sprijinirea generãrii de proiecte, sprijinirea potentialilor beneficiari în identificarea partenerilor, lansarea licitatiilor de proiecte, evaluarea proiectelor, monitorizarea implementãrii proiectelor, precum si prin activitãti de promovare a programului operational. Secretariatul Tehnic Comun poate stabili Puncte de Informare/birouri de lucru, în tarã sau în strãinãtate, în vederea desfãsurãrii activitãtilor legate de implementarea programului.
Punctul de Informare reprezintã structura ce se aflã sub coordonarea Secretariatului Tehnic Comun si desfãsoarã activitãti legate de informare si publicitate, sprijinind dezvoltarea de proiecte la nivel local.
MDLPL sprijinã pregãtirea proiectelor finantate prin Programul Operational Regional
Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor finanteazã, din bugetul propriu, Programul multianual de Asistentã tehnicã pentru sprijinirea Autoritãtilor Publice Locale în pregãtirea tehnicã a proiectelor de investitii publice, finantate din Programul Operational Regional 2007 –2013, aprobat prin HG 1424/2007. Valoarea programului este de 110.075.000 lei.
În perioada 3 – 6 decembrie 2007, au fost încheiate 237 de contracte, conform H.G. 1424/2007, între Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor si autoritãtile locale si judetene, în vederea pregãtirii proiectelor care vor fi finantate prin POR.
Valoarea totalã a contractelor încheiate este de 105.400.158,00 RON.
Pânã în data de 10 decembrie 2007, vor fi semnate ultimele 9 contracte în valoare de 2.405.982,5 lei.
Cinci autoritãti locale au renuntat la încheierea contractelor pentru pregãtirea proiectelor care au fost incluse în lista aprobatã prin HG 1424/2007. Este vorba de Consiliul Judetean Alba, Consiliul Judetean Bacãu, Consiliul Local Negrilesti (jud. Bistrita Nãsãud), Consiliul Local Sãveni (jud. Botosani), Primãria Municipiului Bucuresti.
Prin Programul aprobat prin HG 1424/2007, vor fi pregãtite proiecte din domeniile: infrastructura de transport, infrastructura socialã, infrastructurã de turism si infrastructurã pentru sprijinirea mediului de afaceri, având o distributie relativ echilibratã pe regiuni. Proiectele au fost aprobate anterior în Consiliile de Dezvoltare Regionalã.
luni, 3 decembrie 2007
Companiile sunt obligate sã ofere garanţii în plus pentru accesarea fondurilor europene
Companiile sunt obligate sã ofere garanţii în plus pentru accesarea fondurilor europene destinate investiţiilor în consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv. Este vorba despre Axa I din Programul Operaţional Creşterea Competitivitãţii Economice. Pe lângã cofinanţare, beneficiarii fondurilor europene vor fi obligaţi sã depunã garanţii atât pentru implementarea corectã a proiectului, cât şi pentru menţirea destinaţiei investiţiei pentru o perioadã de trei pânã la cinci ani.
Regula se aplicã numai în cazul proiectelor mari, dimensiunile exacte urmând a fi stabilite în curând de cãtre Autoritatea de Management. „Am încercat sã flexibilizãm lucrurile şi sã gãsim soluţia favorabilã pentru mediul economic, dar şi pentru autoritate.Unele dintre statele membre, intrate în 2004, au avut experienţe nefericite, pentru cã nu au prevãzut aceste garanţii de la început. Astfel, în cazul României, am decis o garanţie impusã companiilor româneşti de 50% din contravaloarea grantului acordat“, a explicat Cãtãlina Meliţã, directorul Autoritãţii de Management din cadrul Programului Operaţional Competitivitate.
Potrivit acesteia, scrisoarea de garantare se depune odatã cu prima cerere de rambursare a banilor. „Dacã cererea de rambursare nu atinge suma echivalentã cu 50% din grant, atunci se garanteazã fiecare platã pânã se ajunge la procentajul menţionat“, a adãugat Cãtãlina Meliţã. În cazul în care proiectul este corect implementat, garanţia se elibereazã integral la sfârşit. Totodatã, dacã beneficiarii solicitã rambursarea banilor la finalul investiţiei, scrisoarea de garanţie nu mai este necesarã.
Noutãţile nu se opresc aici. Autoritatea de management stabileşte şi o garanţie postimplementare, pentru a se asigura cã beneficiarul va menţine destinaţia investiţiei trei pânã la cinci ani. Valoarea ei este de la 15 pânã la 20% din valoarea grantului.
Comisioanele pentru garanţii se reduc
Jeremie, programul care sprijinã întreprinderile mici şi mijlocii pentru accesul la capitalul de risc, va putea fi utilizat abia de la jumãtatea lui 2008. Pânã atunci, pentru a-şi garanta investiţia, întreprinzãtorii pot apela la mai multe bãnci comerciale sau la Fondul Naţional de Garantare (FNG). Acesta din urmã oferã companiilor noi facilitãţi. Din 2008, comisionul pentru garanţiile clasice va fi redus de la 2% la 1%, indiferent de proiect. Decizia a fost luatã în urma reducerii riscului prin filtrul dublu de selecţie a proiectelor între autoritatea de management şi finanţator, iar procentajul de garantare poate ajunge pânã la 80% din valoarea finanţãrii. Totodatã, a fost scurtatã şi simplificatã procedura de obţinere a scrisorii de garanţie. „Trebuia sã scurtãm acest ciclu al IMM-urilor cãtre fondurile structurale pentru obţinerea fondurilor proprii de la bancã. Pânã acum, pentru a obţine scrisoarea de confort care le garanteazã investiţia, beneficiarii mergeau la bancã cu documentaţia cerutã şi abia dupã aceea veneau la Fond pentru a li se da garanţia. Acum, le emitem garanţia în baza unei succinte analize, pentru a se adresa mai uşor bãncilor. Este un fel de garanţie în avans“, a declarat Aurel Saramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare. Pe lângã garanţiile oferite pentru investiţie, FNG va finanţa şi garanta creditul pe care IMM-ul îl ia pentru a-şi plãti consultantul.
„Am constatat cã multe intenţii bune s-au izbit de faptul cã nu a existat o consultanţã rezonabilã, pentru cã existã o neîncredere reciprocã între IMM şi consultanţã. Întreprinzãtorii mici şi mijlocii nu au plãtit consultanţa, are la rândul ei a înşelat de multe ori aşteptãrile şi aşa s-a ajuns în situaţii delicate“, a explicat Saramet. Alãturi de garantarea proiectului, Fondul Naţional propune un produs prin care se poate finanţa inclusiv consultanţa pe care o IMM o va obţine de la orice firmã din domeniu, în baza costurilor fixe. Finanţarea consultanţei se poate ridica la 200.000 euro pentru o perioadã de maximum trei ani, cu o perioadã de graţie la plata ratelor de pânã la un an.
Întreprinzãtorii pot beneficia de finanţãri între 50.000 şi 1.000.000 euro pentru realizarea investiţiilor, inclusiv consultanţa, pentru proiecte europene, cu precãdere cele destinate activitãţilor de cercetare, dezvoltare, inovare. Perioada de acordare diferã în funcţie de tipul investiţiei şi poate ajunge pânã la 15 ani în cazul clãdirilor, construcţiilor şi al terenurilor.